Anul 2019 este unic din perspectiva salariului minim. Este pentru prima oara când avem trei salarii minime pe economie și facilitați fiscale directe acordate persoanelor fizice angajate în domeniul construcțiilor. Prin facilitățile fiscale acordate salariaților din domeniul construcțiilor aceștia vor avea un salariu net semnificativ mai mare față de același salariu primit de un angajat în altă ramură a economiei

Anul 2019 a început cu certitudinea a doua salarii minime diferențiate în funcție de studii, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, act normativ prin care s-a  majorat salariul minim de la 1.900 lei la 2.080 pentru salariații cu studii medii și 2.350 lei pentru salariații cu studii superioare.

Astfel, în domeniile de activitate sau în anumite regiuni din tara, raportat la salariu mediu realizat, costul cu munca a crescut față de 2018 cu:
– 187 lei /lunar pentru un salariat cu studii medii
– 460 lei/lunar pentru un salariat cu studii superioare

Prin O.U.G. nr.114/2018 , prin derogare de la regula generală din Codul Muncii, se legiferează un al treilea salariu minim pentru domeniul construcțiilor care majorează costul angajatorului cu 1.125 lei față de 2018.
În acest caz nu se face nici o diferențiere intre studii medii și superioare.

În valoare netă,în anul 2019 restul de plată corespunzător salariului minim în costrucții este mai mare cu:
– 531 lei față de salariul minim pentru studii medii
– 380 lei față de salariu minim pentru studii superioare

În paralel cu impunerea salariul minim in construcții , prin O.U.G 114/2018  se modifică Legea 227/2015 privind Codul Fuscal și se acorda facilități fiscale angajaților din acest domeniu de activitate dacă angajatorul lor realizează 80% din cifra de afaceri în acest domeniu strategic al construcțiilor, care duc și la un salariul net crescut la 2.363 lei prin scutirea de plata impozitului, a contribuției de sănătate și diminuarea C.A.S-ului.

Practic cota de impozitare a salariilor în construcții scade de la 47,25% la 21,59%, aplicarea facilităților fiscale are influență directă in valoarea netă a salariului însa este condiționată de structura cifrei de afaceri a angajatorului.

Practic, facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice angajate in domeniul construcțiilor  duc la o creștere a salariului net de 1.200 lei față de salariul minim din 2018 și la o creștere netă față de cele doua salarii minime din 2019 cu:
– 1.099 lei față de salariul minim pentru studii medii
– 949 lei față de salariu minim pentru studii superioare

În plus, prin facilitate fiscală acordată angajatorilor – contribuție asiguratorie de muncă redusă – costul angajatorului pentru fiecare angajat scade cu 57 lei/angajat și devine 1.067 lei, cu condiția ca firma sa realizeze 80% din cifra de afaceri in domeniul construcțiilor.

Facilitățile fiscale se aplică pentru salariile brute cuprinse intre 3.000 lei și 30.000 lei.

În ceea ce privește implementarea acestor modificări legislative sunt necesare încă clarificări în ceea ce privește funcțiile și posturile care intră sub incidența  obligativității salariului minim în construcții respectiv dacă acordarea salariului minim de 3.000 lei.

In plus raportat la specificul  activității de construcții și de modul de facturare al lucrărilor – pe faze sau la terminarea lucrărilor – mai ales în companiile care au două sau trei obiecte de activitate este  este neapărat ca legiuitorul să definească „cifra de afaceri în construcții” și să precizeze clar dacă include sau nu lucrările în curs de execuție  sau construcțiile efectuate în regie proprie.

 

În concluzie, dacă construcțiile au devenit un domeniu strategic și prin facilitățile fiscale acordate salariaților din acest domeniu, facilități care se aplică până la salarii de 30.000 de lei și care reduc cota de impozitare a muncii la 21,59% față de 47,25%, cum vor influența aceste modificări :

1. Ce se va întâmpla în retenția de personal și cum se vor modifica costurile pentru companiile cu mai multe obiecte de activitate, din care unul în domeniile de costrucții reglementate însa nu îndeplinesc condiția de 80% (sau sunt la limită) de cifra de afaceri pentru a putea acorda facilitățile salariaților?

2. Ce influențe sunt în costul afacerii și al produsului final pentru companiile din regiunile mai sărace în care salariu mediu plătit de companii este egal cu salariul minim reglementat, știm foarte bine ca sunt zone din Moldova și nu numai unde salariul net nu depășește 1.500 de lei pentru un muncitor. Se vor reduce alte drepturi salariale? Angajatorii vor renunța la tichete de masă? Se va retrage in zona asta gradul de conformare în declararea muncii? Vor apărea contracte cu 6 ore sau 8 ore sau care vor fi tehnicile de guerilla folosite de constructori? Sau pur si simplu afacerile mici se vor închide si vor apărea multe II-uri și PF-a-uri in locul salariaților?

3.în ceea ce privește companiile care au contracte de antrepriză in alte state UE sau NON-UE unde au (sau nu) sedii permanente și detașează muncitori în domeniul construcțiilor. Vor dispărea oare diurnele ca și mijloc de plată al salariului și va redeveni ceea ce ar trebui să fie? Oare aceasta a fost miza? Urmează transporturile ca și domeniu strategic?

4. Va scădea numărul de permise de muncă acordate anual pentru angajarea de persoane nestabilite in UE?